Şcheii Braşovului, colocvial Şchei, (în germană Belgerei, mai recent Obere Vorstadt, în maghiară Bolgárszeg, în trad. "Bulgărimea") este un cartier din municipiul Braşov, fost cartier bulgaro-românesc al Braşovului vechi. Această zonă a oraşului cu aspect mai mult rural este constituită în special din case mici construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munţi. Prezenţa bulgarilor a fost păstrată în denumirea de şchei[1],[2].
Cuprins |
modifică Nume
De-a lungul timpului localitatea a fost menţionată sub diferite nume: Bolgarszek (1611), Scheu Braşovului, oraşul Schei lângă Cetatea Braşovolui (1700), Bolgarsek, Şchei de lângă Braşov (1701), Şchiiaii Braşovului (1708), Bolgaria Braşovului (1723), Şchei lângă cetate Braşovului unde-i zic Bolgara, Şchiai (1724), obştea din Bolgarseghi (1773), sărăcimea obştii Bolgarsegului (1774), Bolgarsec, Biserica Bolgarseghiului (1813), Bolgarsechi (1816), Bolgarsăchiu (1817) etc.[3]
modifică Istorie
Conform manuscrisului lui Radu Tempea, publicat în anul 1899 sub titlul Istoria besérecei Şchéilor Braşovului, venirea bulgarilor în suburbia Braşovului datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea: "Anul 1392 au vinit Bolgarii într-acesta loc, care să zice Bolgarsec."[4]
Venirea bulgarilor, macedonenilor şi aromânilor la Braşov a fost legată de nevoia de mână de lucru pentru reconstrucţia Bisericii Negre, care fusese distrusă de incursiunile tătarilor din sec. al XIII-lea. Lucrările de reconstrucţie au debutat în anul 1385 şi au durat un secol.[5]
Locuitorii Şcheilor nu puteau intra în cetatea Braşovului decât la anumite ore şi trebuiau să plătească o taxă la poartă pentru a avea privilegiul de a-şi vinde produsele în oraş. În Şchei a luat fiinţă prima şcoală românească, în curtea şi sub protecţia Bisericii Sfântul Nicolae.
La sfârşitul sec. al XVIII-lea a fost edificată Biserica Evanghelică din Şcheii Braşovului, situată pe Angergasse (str. Prundului), la nr. 3.
Pe aceeaşi stradă, la numărul 4, se găseşte casa în care s-a născut poetul Ştefan Octavian Iosif.
modifică Imagini
 Biserica Sf. Nicolae |
 Prima şcoală românească |
 Biserica luterană din Şchei |
 Biserica luterană din Şchei |
 Şcheiul văzut de pe Tâmpa |
modifică Note
- ^ Ion Muşlea, Şcheii de la Cergău şi folclorul lor, Cluj, 1928
- ^ Vd. şi Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, Bucureşti - Chişinău, 2007, p. 1449.
- ^ Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Bucureşti 1967, pag. 102
- ^ Istoria Beserecei Şcheilor Braşovului – manuscrispt de la Radu Temepea, publicată cu cheltuiala Bisericei Sf. Nicolae din Braşov (Şcheiu) de Sterie Stinghe’’, Braşov 1899, p. 1.
- ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 365
modifică Bibliografie
- Candid Muşlea, Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, Braşov 1943;
- Vasile Oltean, Troiţele Şcheiului;
- Vasile Oltean, Junii Braşoveni şi troiţele lor din Şcheii Braşovului;
- Vasile Oltean, Întâia Şcoală românească din Şcheii Braşovului, 1981;
- Vasile Oltean, Şcoala românească din Şcheii Brasovului, 1989.
- Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, Bucureşti - Chişinău, 2007.
